Страница: 24/43
Clasificarea aceasta este de origine franceză, iar când nulitatea era prevăzută expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera în puterea legii, fără intervenţia instanţei de judecată.
În dreptul civil român, distincţia între nulităţile de drept şi judiciare este nesemnificativă în practică, deoarece în toate cazurile, indiferent că suntem în prezenţa unei nulităţi absolute, când instanţa constată această nulitate, sau a unei nulităţi relative, când instanţa pronunţă nulitatea, pentru ca actul juridic să fie desfiinţat de regulă intervine organul jurisdicţional.
În legislaţia română există texte care declară “nul de drept” un act juridic, dar, pentru a înlătura situaţia juridică creată prin acest act se impune o hotărâre judecătorească de declarare a nulităţii. Aşa de pildă, art statuează: “Convenţia făcută prin eroare, violenţă sau dol nu este nulă de drept, ci dă loc numai acţiunii de nulitate”.
La noi în ţară conform art. 60 C.civ. care precizează că: “cel al cărui consimţământ a fost viciat prin înşelăciune, violenţă, ameninţare în urma unei învoieli dolosive sau în urma unui concurs de împrejurări grele poate cere anulare convenţiei”
Deci, conchidem noi, nimeni nu-şi poate face singur dreptate, desfiinţând situaţia juridică existentă, ci trebuie să recurgă la justiţie.
Cauzele de nulitate a actului juridic
Privite în general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-ar subsemna ideii de nerespectare a dispoziţiilor legale, care reglementează condiţiile necesare pentru ca aceasta să fie valabilă.
În doctrină sunt considerate cauze de nulitate a actului juridic următoarele:
Încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la capacitatea de a încheia actul juridic;
Lipsa unui element esenţial, structural, al actului juridic (consimţământul, obiectul, cauza);
Vicierea consimţământului exprimat în actul juridic;
Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
Ilicitatea sau imoralitatea cauzei;
Nesocotirea dispoziţiilor imperative ale legii, ordinii publice şi bunurilor moravuri;
Nerespectarea formei cerute de lege pentru actele solemne;
Lipsa sau nevalabilitatea autorizaţiei administrative pentru unele acte juridice;
Frauda legii.
De menţionat că nesocotirea acestor cauze de nulitate conduce fie la nulitatea absolută, fie la nulitatea relativă a actului juridic.
Cauze de nulitate absolută
Sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic intervine în următoarele cazuri:
Când se încalcă dispoziţiile legale referitoare la capacitatea civilă a persoanei. Este vorba de: a) nerespectarea de către unele persoane a incapacităţii speciale la care sunt supuse pentru ocrotirea vreunui interes social obştesc. O asemenea incapacitate specială este prevăzută de art pentru judecători, procurori şi avocaţi, care sunt opriţi să cesioneze drepturi litigioase şi b) lipsa capacităţii de folosinţă a dreptului datorită nerespectării principiului specialităţii de către persoana juridică;
Реферат опубликован: 24/11/2009