Страница: 25/43
Când actul juridic este lipsit de un element esenţial, de o condiţie esenţială pentru validitatea lui consimţământul, obiectul, cauza. Consimţământul lipseşte cu desăvârşire în cazul erorii-obstacol, când voinţa celor două părţi nu s-a întâlnit pentru a se încheia valabil actul juridic. În acest caz nu suntem în prezenţa unui viciu de consimţământ, ci în prezenţa unui obstacol la încheierea actului juridic;
Când obiectul actului juridic nu este valabil (este obiect ilicit sau imoral);
Când cauza actului juridic nu este valabilă (este ilicită sau imorală);
Când forma cerută de lege în mod obligatoriu, nu a fost respectată de părţi;
Când au fost nesocotite dispoziţiile imperative ale legii, ordinii publice şi bunele moravuri;
Când lipseşte autorizaţia administrativă, ori aceasta nu este valabilă, întrucât s-a acordat cu încălcarea legii;
Când pentru actul juridic încheiat s-a fraudat legea.
Cauze de nulitate relativă
Sancţiunea nulităţii relative a actului juridic intervine în următoarele cazuri:
Când consimţământul exprimat în actul juridic a fost viciat prin eroare, dol, violenţă sau leziuni;
Când a lipsit discernământul uneia din părţi în momentul încheierii actului juridic;
Când actul juridic a fost încheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau de persoane cu capacitate de exerciţiu sau de persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă, care n-au avut încuviinţările prevăzute de lege. Este vorba de: a) actul juridic încheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciţiu (minorii sub 15 ani şi persoanele sub interdicţie); b) actul juridic încheiat de un minor cu capacitatea de exerciţiu restrânsă, fără încuviinţarea ocrotitorului legal, act care este lezionar pentru minor; c) actul juridic încheiat fără încuviinţarea autorităţii tutelare.
Când actul juridic a fost încheiat cu nesocotirea unor interdicţii legale prevăzute în scopul ocrotirii unor interese particulare.
Regimul juridic al nulităţii
Clasificarea nulităţii în absolută şi relativă este deosebit de importantă din cauza regimului juridic diferit al celor două categorii de nulităţi. Acest regim diferit se datorează naturii distincte a interesului ocrotit prin norma juridică încălcată. Dacă interesul ocrotit este cel general, obştesc, atunci sancţiunea încălcării legii este nulitatea absolută cu regimul ei juridic propriu, iar dacă interesul ocrotit este particular al părţilor sau al uneia dintre ele, atunci sancţiunea încălcării legii este nulitatea relativă, cu regimul ei juridic distinct.
Regimul juridic al nulităţii se referă la regulile care generează atât nulitatea absolută cât şi nulitatea relativă.
Deosebirea de regimul juridic dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă priveşte trei aspecte: a) persoanele care pot invoca nulitatea; b) prescrierea dreptului la acţiune şi c) posibilitatea acoperirii nulităţii prin confirmarea actului juridic.
Реферат опубликован: 24/11/2009